Românii vor trăi la fel ca în Vest fix peste 22 de ani, dar numai dacă economia crește în continuare în același ritm și nu apare vreo criză economică, arată o analiză Libertatea. Media europeană ar urma să fie atinsă în aproximativ 18 ani, iar la nivelul din Germania putem visa abia peste 30 de ani.
Recent, Ewald Nowotny – guvernatorul Băncii Austriei – a declarat că România va atinge nivelul din Occident abia peste o generație. Acesta nu și-a motivat declarațiile, dar a spus că venirea crizei din 2008 a dat peste cap calculele.
În timp ce convergenţa deplină a PIB/locuitor până în 2030 părea un scenariu realist în anii de boom economic care au precedat criza din 2008, acest obiectiv s-a îndepărtat din ce în ce mai mult în viitor. Va fi nevoie de mai mult de o generaţie pentru a reduce decalajul de venituri”, a spus Nowotny, care este şi membru al consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE).
Depășim bulgarii, croații și cam atât
Ei bine, Libertatea vă arată și de ce se întâmplă acest lucru.
Potrivit datelor Eurostat, România atinsese la finele anului 2017 o pondere de 63% din media europeană. Denumirea economică a indicatorului este Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, raportat la paritatea puterii de cumpărare.
Adică, România se află acum la doar 63% din media europeană, fiind în coada clasamentului la capitolul sărăcie.
Bulgarii ne „depășesc” în acest clasament al rușinii, țara de la sud de Dunăre atingând în 2017 abia 49% din media europeană.
Țara noastră mai depășește Croația (61%), dar este în urma Ungariei (68%), a Poloniei (70%) și a Cehiei (89%).
România recuperează anual, în medie, circa 2% din acest decalaj. Astfel, cele 37 de procente ar urma să fie recuperat în 17 ani și jumătate.
Zona euro, mai bogată și mai departe
Dar aceasta este doar media europeană, care include și statele din Estul Europei, mai sărace.
Astfel, România trebuie să se raporteze la media zonei euro, care este de 106% din media europeană, adică mai mult. În total, am avea astfel de recuperat 43%, ceea ce înseamnă 21 de ani și jumătate.
Zona euro cuprinde 338 de milioane de oameni aflați pe teritoriul a 19 state. Unele, însă, sunt tot din estul Europei, așa cum sunt țările baltice (Estonia, Letonia, Lituania), dar și state din zona apropiată nouă (Slovacia, Slovenia).
Altele, precum Grecia și Portugalia, deși sunt de mult timp membre în zona euro, au înregistrat crize economice din care și-au revenit cu greu.
Germania este la 30 de ani distanță
Germania are o medie de 123%, adică 23% peste media europeană. Diferența între cele 63 de procente ale României și cele 123 ale Germania va putea fi recuperată în 30 de ani, dacă țara noastră va continua în toată această perioadă să aibă creșteri economice peste cele consemnate de nemți.
Conform datelor, Luxemburgul (253%) și Irlanda (184%) au cele mai mari niveluri de bunăstare, însă acestea sunt anomalii statistice generate de faptul că pe teritoriul lor își au sediul foarte multe companii, datorită facilităților fiscale oferite.
Austria și Olanda sunt la 128%, Danemarca la 125%, iar Suedia la 122%.
Dintre țările bogate din Europa, dar care nu se găsesc în Uniunea Europeană, Elveția se află la 158%, iar Norvegia se găsește la 150%.
SUA erau, la rândul lor, la 145% în 2017.
Nimic nu e sigur
România a consemnat în trimestrul al doilea din acest an o creștere economică de 4,2%, în vreme ce media europeană a fost de 2,2%. Germania a avut un plus de 1,9%, peste așteptările analiștilor.
Cât timp România va menține 2-3 puncte procentuale peste media europeană, recuperarea decalajelor se poate face.
Anul trecut, România a recuperat dintr-un foc 5% din nivelul de trai, crescând de la 58% în 2016 la 63%, datorită creșterilor de salarii și pensii.
În 2006, înaintea aderării la Uniunea Europeană, țara noastră avea doar 39% din nivelul de trai consemnat în blocul comunitar.
Sărăcie și inegalitate în Germania, tot mai mulți nemți preferă ajutoarele sociale în locul muncii: ”E mai profitabil”
Germania este una dintre cele mai puternice economii ale lumii, dar şi o ţară care se confruntă cu o sărăcie şi inegalitate în creştere.
Un număr tot mai mare de nemţi sunt prinşi în capcana sărăciei, alegând să trăiască din ajutoare de la stat pentru că dacă ar munci veniturile le-ar fi mai reduse.Potrivit Cologne Institute for Economic Research, în Bremen, una dintre cele mai sărace regiuni ale Germaniei, unu din patru adulţi şi unu din trei copii sunt consideraţi săraci. De asemenea, puterea de cumpărare de acolo este cea mai scăzută din Germania. Dezbaterea privitoare la sărăcie şi inegalitate este una aprinsă. Germania este cea mai puternică economie europeană. Şomajul se situează la minime record, iar salariile sunt în creştere.
În raportul său anual privitor la sărăcie, Paritatischer Wohlfahrtsverband, o asociaţie naţională germană, arată că rata nemţilor aflaţi în pragul sărăciei este la cel mai ridicat nivel de la reunificare, 15,7%. Pensionarii, părinţii singuri, copiii şi şomerii pe termen lung constituie categoriile cu cel mai ridicat risc. În Oslebshausen, unul dintre cele mai sărace districte din Bremen, şomajul se situează la aproximativ 80%. Totuşi, comunitatea s-a reunit în jurul centrului de recreere, o oază pentru copii şi părinţi, care se ajută reciproc. Unul dintre lucrătorii social de acolo, Katja Dreher, spune că a ales să trăiască în Oslebshausen pentru simţul comunităţii puternic şi chiriile scăzute. După ce a fost nevoită să-şi părăsească locul de muncă din cauza unor probleme de sănătate, aceasta trăieşte acum din ajutoare sociale şi-şi completează veniturile administrând magazinul de schimburi de haine al districtului. Dreher spune că ar vrea să muncească din nou, dar a realizat că-i este mai bine în situaţia actuală. „E păcat. Să munceşti nu este un lucru rău, oamenii ar trebui să muncească. Am cântărit dacă să muncesc din nou sau nu, dar într-un final trebuie să mă gândesc la cum îmi este mie mai bine.“
Majoritatea analiştilor sunt de acord că Germania asistă la o creştere a numărului de muncitori săraci, muncitori care sunt angajaţi, dar se descurcă greu. Sindicatele şi criticii dau vina pentru această situaţie pe reformele implementate de guvernul fostului cancelar Gerhard Schroder.
Frank Nullmeier, de la Socium, un institute de cercetare din cadrul Universităţii din Bremen, spune că economiştii au păreri diferite cu privire la contribuţia acelor reforme la creşterea inegalităţii în prezent, însă spune că ìnimeni nu poate nega că reformele nu au dus, categoric, la o egalitate sporităî.
Economiştii şi sociologii au păreri diferite cu privire la modul în care ar putea fi soluţionată problema inegalităţii în creştere din Germania. Unii propun un venit de bază garantat.
Inegalitatea socială şi economică este cea mai acută problemă în rândul cetăţenilor germani, însă apatia electoratului este deosebit de pronunţată în rândul celor mai sărace districte şI regiuni ale Germaniei. În Bremen, numai 50% din alegătorii eligibili au votat cu doi ani în urmă. Este o tendinţă care ar putea avea consecinţe serioase pentru alegerile federale din septembrie, scrie Ziarul Financiar.
Reversul medaliei: Economie puternică, familii sărace. Câți copii trăiesc în Germania sub pragul sărăciei
Numărul copiilor care trăiesc în sărăcie în Germania a crescut în ultimii cinci ani, în pofida creşterii constante a economiei şi a numărului extrem de mic de şomeri din prima economie europeană, arată un studiu publicat, luni, de Fundaţia Bertelsmann, transmite DPA, potrivit Agerpres.
Potrivit documentului, anul trecut peste 1,9 milioane de copii din Germania trăiau sub pragul minim al sărăciei, cu 52.000 mai mulţi decât în 2011. În acelaşi timp, numărul minorilor ale căror familii beneficiază de ajutoare sociale variază dramatic de la un land la altul. Astfel, în timp ce în fosta Germanie de Est, 21,6% dintre familii sunt dependente de ajutoarele sociale oferite de stat, în scădere cu 2,4 puncte comparativ cu 2011, în fosta Germanie de Vest procentajul minorilor ale căror familii beneficiază de asistenţă socială a crescut de la 12,4% în luna ianuarie 2011, până la 13,2% în 2015.
De asemenea, în timp ce în Berlin aproape o treime dintre copii trăiesc în gospodării dependente de ajutoarele sociale de bază (aşa-numitul program Hartz IV), în landurile bogate din sudul Germaniei, Bavaria şi Baden-Württemberg, doar 6,8, respectiv 8% dintre copii trăiesc în familii care beneficiază de ajutoare sociale.
De 1 iunie, date alarmante – Câți copii mai trăiesc în sărăcie în Germania
Studiul trage un semnal de alarmă asupra copiilor care trăiesc sub pragul sărăciei pentru o perioadă mare de timp. “Cu cât perioada în care copii depind de ajutoarele sociale este mai mare, cu atât consecinţele sunt mai grave“, susţine Anette Stein, expert pe probleme de familie la Fundaţia Bertelsmann.
Numeroase studii efectuate în ultimii ani arată că minorii care trăiesc o perioadă mare de timp în familii dependente de ajutoarele sociale sunt mai izolaţi din punct de vedere social şi suferă mai frecvent de probleme de sănătate, precum şi de dificultăţi de învăţare.
Cei mai vulnerabili la sărăcie sunt copii cu un singur părinte sau cei cu un număr mare de fraţi şi surori. Jumătate din copii care depind de ajutoarele sociale, respectiv aproape un milion, trăiesc în familii cu un singur părinte. De asemenea, 36% dintre cei 1,9 milioane de copii din Germania care trăiesc în sărăcie au cel puţin doi fraţi.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu